Câteodată mă orientez după steaua polară,
Altădată după cuta de pe fruntea ta.
Uneori timpul începe să doară,
Alteori e o zi și nimic altceva.
Câteodată în zi încap ore mai multe
Și puține secunde îmi rămân uneori.
Uneori nu e nimeni care vrea să m-asculte,
Sunt mulți care ascultă ce nu vreau alteori.
Mai ales că sunt ani și sunt kilometri
Care trec totdeauna prea ușor sau prea greu,
E mai bine atunci să nu ai parametri
Doar mergi lângă mine, lângă tine merg eu.
Nu mai am cu ce ochi să mă-ntorc către tine
Ca să vezi, ca să crezi ce e rău când e bine.
Nu mai am cu ce mâini să ating gândul tău
Ca să minți, ca să simți cât de bine e rău.