Ajunul din copilărie, cu lumânări şi brad frumos,
Stând pe genunchii mamei, închizi pleoapa somnoros.
Nici o nuia in sac; o carte, atâta doar de colorat,
Şi-o pasăre de gumă, ca să te uiţi la ea extaziat.
Ajunul din copilărie, prea iute dispărând în zbor
Abia te joci şi râzi şi iată ţi se spune: "somn uşor!"
Ţi-aduce mama o felie de pâine, să te linişteşti,
Şi cu felia-n mână intri in visele copilăreşti.
Ajunul celor maturi; daruri de câte oare nu-ţi va da!
Vechi amintiri bătând din aripi vor poposi în preajma ta.
Ajunuri vechi şi frunţi plecate s-au şters cu timpii fumurii,
Îmi place jocul de lumină din jocurile de copii.