Ajunul din copilărie, cu lumânări și brad frumos,
Stând pe genunchii mamei, închizi pleoapa somnoros.
Nici o nuia in sac; o carte, atâta doar de colorat,
Și-o pasăre de gumă, ca să te uiți la ea extaziat.
Ajunul din copilărie, prea iute dispărând în zbor
Abia te joci și râzi și iată ți se spune: "somn ușor!"
Ți-aduce mama o felie de pâine, să te liniștești,
Și cu felia-n mână intri in visele copilărești.
Ajunul celor maturi; daruri de câte oare nu-ți va da!
Vechi amintiri bătând din aripi vor poposi în preajma ta.
Ajunuri vechi și frunți plecate s-au șters cu timpii fumurii,
Îmi place jocul de lumină din jocurile de copii.