Ce-ai să te faci, iubito, fără mine?
Cum să te miști în felul tău firesc,
Dacă pe umeri nuferi nu înfloresc
Și peste buze nu roiesc albine?
Cum să te-mpaci cu gândul înnoptării
Acestor brațe vii care te țin,
Pierzându-te puțin, cântând puțin
Din vina și de dragul așteptării?
Spune-mi că vrei și poți să zbori
Printr-un vârtej amețitor,
Până răsar la tine-n prag,
Să mor de dor, să-ți mor de drag...
Spune-mi că vrei și poți s-ajungi
Pe-un drum, oricât ar fi de lung,
Doar ca să-ți vin în ajutor,
Să mor de drag, să-ți mor de dor...
Ce-ai să te faci, iubito, când pe lume,
În golul dintre două dimineți,
Asediat de crini sau de scaieți,
Iubirii tale-i va lipsi un nume?
Cum să cobori în zi atât de trist
Pe cât de bucuroasă ești văzând
Cât de mereu te însoțesc în gând
Fără să cred că altceva există?