Au să treacă păsări, au să treacă ploi,
Florile totale flori, golul dintre noi.
Jumătate rece, caii fără ghizi,
Piatra şlefuită, cântecul deschis.
Jucării bolnave, toamna din castani,
Au să treacă râuri, au să treacă ani...
Atingând lumina ceasului ştiut,
Au să treacă paşii, paşii rari din început.
Galbenă oboare, şi-un crâmpei de fum,
Au să treacă-n somnul apelor, vezi tu...
Jucării bolnave, toamna din castani,
Au să treacă râuri, au să treacă ani...
Fluturii cu frică, soarele-n apus
Au să treacă-n ochii ochiului supus.
Rănile din cuibul singurei poveri
Au să treacă nuferi, au să treacă veri.
Jucării bolnave, toamna din castani,
Au să treacă râuri, au să treacă ani...
Din pustiu albastru trage de-un concert
Şi-n tăcerea umbrei au să treacă veri.
Numai somnul frunţii prins într-un catarg
Va râvni să învingă legea altui larg.
Jucării bolnave, toamna din castani,
Au să treacă râuri, au să treacă ani...