Scoate la iveală, domnule scamator,
Pe arena clipei, un colimator --
Aparat romantic pentru prins ceva
Într-un iluzoriu cub de mucava.
Taie universul după gândul său --
Într-o parte bine, într-o parte rău.
Și ne-nvață jocul marelui nimic
Ascunzând cu palma un miracol mic.
Ține la impresii și ne face semn
Când răsare soare dintr-un băț de lemn.
Pentru fiecare înger amator
Are o minune domnul scamator:
Pasărea e șarpe, șarpele -- lalea,
Șapte sfinți dogmatici dorm într-o lulea.
Cu bagheta neagră, clasicul erou
Scoate infinitul dintr-un singur ou
Și trecând puterea sferelor prin foc,
Ne menține încă sufletul pe loc.