Marea, albastru giuvaier,
A surâs în departare.
Dinți de spumă albă-n soare,
Buze umede de cer.
Tu ce vinzi, tulburătoare,
Tânără cu sânii-n vânt?
Apa mărilor străine,
Domnule, eu vreau s-o vând.
Tânăr negru, ce amestec
Porți in sânge, curcubeu?
Apa mărilor străine,
Domnu', -n sânge, o port eu.
Și aste lacrime sălcii,
Spune mamă, cin' le strânge?
Apa mării, apa mării,
Domnule, în ele plânge.
Cine naște-amărăciunea
Inimii apăsătoare?
E atât de amară apa
Mărilor tremurătoare.