Cântec bătrânesc

Da-i săracă lumea demult, săracă lumea demult,
Bun-o fost şi s-o trecut, bun-o fost şi s-o trecut.
Păi d-aia-i asta de amu, d-aia-i asta de amu,
Da-i batarar şi batarnu, batar-ar mânca focu.

Căci lumea iasta de se vede, lumea iasta de se vede
Nu-i şir de măieran verde, nu-i şir de măieran verde.
Că-i un şiruţ de mătrăgună, i-un şiruţ de mătrăgună,
La puţini le pare bună, la puţini le pare bună.

Şi cât am fo lume de tine, cât am fo lume de tine,
Nu ţi-o fo urât cu mine, nu ţi-o fo urât cu mine.
Da de când am îmbătrânit, de când am îmbătrânit,
Văd bine că ţi-s urât, văd bine că ţi-s urât.

Şi cât am fo la mama me, cât am fo la mama me,
Eram pui de turture, mă iube şi mă veghe.
Da de când îs al nimărui, de când îs al nimărui,
Da nici îs pasăre nici pui, nici pe plac nu-s orişicui.

Păi c-aşa-i viaţa omului, c-aşa-i viaţa omului,
Ca şi floarea câmpului, astăzi este, pămâini nu-i.