Stau la geam în orașul cel mare
Și aud o căruță cu cai,
Unu-i alb, altu-i negru și-mi pare
Că ei sunt unul iad, altul rai.
Dar țăranul acela ce-i mână
Prin mașini descurcându-se greu,
Dumnezeule, parcă e tata,
Caruțașul e chiar tătăl meu...
Tropa, trop, prin oraș
Șchiopăt, în galop,
Un țăran și doi cai,
Tropa, trop...
Va lua-o încet către casă,
Va mânca prin vreun parking ascuns
Și din tropot în somn o să cadă
Și aceasta-i va fi de ajuns.
Și departe, în sat, este mama
Lunecând peste treburi grăbit...
Un stigmat părintesc mă-mpresoară,
Ca un plâns ce-a ajuns tropotit...
Tropa, trop, prin oraș
Șchiopăt, în galop,
Un țăran și doi cai,
Tropa, trop...
Stau la geam în orașul cel mare,
N-am curajul măcar să cobor
Să-l invit înăuntru pe tata
Mi-e rușine mai mult decât dor...
Și-ntr-o carte poștală târzie,
Cu-o ștampilă de iad și de rai
Voi afla c-a murit pe șosele,
Lunecând sub copite de cai...
Tropa, trop, prin oraș
Șchiopăt, în galop,
Un țăran și doi cai,
Tropa, trop...